by Adriana
January5
The rhythm of saxophone
when the light it’s like a shadow.
Making out with lovely tenderness.
I’m seeing an angel
in your beautiful eyes
and crying with anger
when you’re not on my dream.
I remain Speechless –
but you’re not made for me.
by Adriana
January5
Sufletul îţi caută gândurile,
caută nişte întrebări care nu au un răspuns.
Dorm în patul în care
sufletul tău a găsit linişte
şi plâng pe aşternuturile
pe care tu ai îndrăznit să le murdăreşti
cu omenescul din tine.
Mi-ai luat visele;
ai îndrăznit să-mi iei dorul şi zâmbetele.
Infamul cotidian,
monotonia şi mediocritatea oamenilor de rând…
Totul a omorât iubirea.
Credeam că nu voi murii de aceiaşi greşeală umană,
că nu o să mă sting în oboseală.
Am rămas cu un ‘te iubesc’ mai puţin
şi acum totul e tăcere.
Dar pe asta nu o mai împart cu tine.
Caut disperată liniştea…
Pleacă!
Ascult acordurile pianului…
Pleacă!
Iubesc liniştea asta.
Îmi oferă libertate şi mă lasă să fiu eu.
Pleacă!
Liniştea este cea care mă ajută să mă adun.
Şi de această dată mă v-a lipi.
Pleacă!
Dacă trebuie să car după mine viaţa asta haotică,
aleg să o fac cu fericire.
Pleacă!
Iubesc haosul,
aşa că, du-te!
by Adriana
January5
Am deschis o uşă
Din aceiaşi casă veche
unde îmi inundam sufletul
cu sunetele muzicii.
În aceiaşi cameră colorată
în care viaţa îmi e pictată
încă de la intrare.
Încă se văd lacrimile alunecând…
Încă îmi vezi inima sfâşâiată
dar continuând să spere.
Îmi ţin inima la vedere
şi uneori, îi dau drumul să îşi arate flacăra
să plângă, să se zbată…
Dar în continuare să spere.
Cearceaful e prea lung
şi mă face să mă pierd în patul mare,
care până acum era prea mic
pentru dezlănţul trupurilor noastre.
Geamul este închis,
dar frigul din cameră persistă în continuare.
Facându-mă să îmi îmbraţisez copilaria
cu lacrimi întrerupte de nou.
by Adriana
January4
Îţi împătur gândurile
în bagaje inutile,
doar-doar vor fi prea grele
şi nu vei reuşi să pleci.
Îţi desenez ochii în gri
şi buzele aurii;
şi fac drumul cu ocolişuri
ca tu să nu-i gaseşti calea şi să nu pleci.
Îţi desenez conturul,
îţi dau suflul
printr-o sărutare cu lacrimi
şi apoi te las să pleci.